You are currently browsing the tag archive for the 'nicole' tag.

· If you are obsessive-compulsive, press 1 repeatedly .

· If you are co-dependent, please ask someone to press 2 for you .

· If you have multiple personalities, press 3, 4, 5 and 6 .

· If you are paranoid, we know who you are and what you want, stay on the line so we can trace your call .

· If you are delusional, press 7 and your call will be forwarded to the Mother Ship .

· If you are schizophrenic, listen carefully and a little voice will tell you which number to press .

· If you are manic-depressive, it doesn’t matter which number you press, nothing will make you happy anyway .

· If you are dyslexic, press 9696969696969696 .

· If you are bipolar, please leave a message after the beep or before the beep or after the beep . Please wait for the beep .

· If you have short-term memory loss, press 9 . If you have short-term memory loss, press 9 . If you have short-term memory loss, press 9 .

· If you have low self-esteem, please hang up our operators are too busy to talk with you .

· If you are menopausal, put the gun down, hang up, turn on the fan, lie down and cry . You won’t be crazy forever .

· If you are blonde, don’t press any buttons, you’ll just mess it up .

Recently, suicide gene therapy using the herpes simplex virus thymidine kinase (HSVtk) gene followed by ganciclovir (GCV) administration was evaluated for the treatment of cancer. The purpose of this study was to investigate the effectiveness of suicide gene therapy using the replication-defi cient recombinant adenovirus vector for human oral squamous carcinoma cell lines. To evaluate transduction effi ciency, each cell line was transduced in vitro with an adenovirus vector containing the β-galactosidase gene. By 24 hours after transduction, nearly 100% of the cells were transduced at a multiplicity of infection (MOI) of 10, and from 30 to 10% at an MOI of 1. Next, each cell line was transduced with an adenovirus vector containing the HSVtk gene, and a subsequent administration of GCV for the assessment of suicide gene therapy. A subsequent administration of GCV resulted in complete tumor cell death. In addition, we conducted a morphological analysis of that cell death using video-enhanced contrast differential interference contrast microscopy, and we observed that it included both apoptosis and necrosis after HSVtk gene and GCV treatment. These results suggest that adenovirus-mediated suicide gene therapy induced remarkable cytotoxicity with a bystander effect in human oral squamous cell carcinoma thus suggesting an effective treatment strategy for that tumor. Source [ + ]


Seven months after Sergeant Christopher LeJeune started scouting Baghdad’s dangerous roads — acting as bait to lure insurgents into the open so his Army unit could kill them — he found himself growing increasingly despondent. “We’d been doing some heavy missions, and things were starting to bother me,” LeJeune says. His unit had been protecting Iraqi police stations targeted by rocket-propelled grenades, hunting down mortars hidden in dark Baghdad basements and cleaning up its own messes. He recalls the order his unit got after a nighttime firefight to roll back out and collect the enemy dead. When LeJeune and his buddies arrived, they discovered that some of the bodies were still alive. “You don’t always know who the bad guys are,” he says. “When you search someone’s house, you have it built up in your mind that these guys are terrorists, but when you go in, there’s little bitty tiny shoes and toys on the floor — things like that started affecting me a lot more than I thought they would.” read the article by Mark Thompson @ TIME.com

WHITE WOMEN
First date: You get to kiss her goodnight.
Second date: You get to grope all over and make out.
Third date : You get to have sex, but only in the missionary position.

IRISH WOMEN
First Date: You both get blind drunk and have sex..
Second Date: You both get blind drunk and have sex..
20th Anniversary: You both get blind drunk and have sex..

ITALIAN WOMEN
First Date: You take her to a play and an expensive restaurant.
Second Date: You meet her parents and her Mom makes spaghetti and meatballs.
Third Date: You have sex, she wants to marry you and insists on a 3-carat ring.
5th Anniversary: You already have 5 kids together and hate the thought of having sex.
6th Anniversary: You find yourself a girlfriend.

JEWISH WOMEN
First Date: You get dynamite oral sex.
Second Date: You get more oral sex.
Third Date: You tell her you’ll marry her and never get oral sex again.

CHINESE WOMEN
First date: You get to buy her an expensive dinner, but nothing happens.
Second date: You buy her an even more expensive dinner. Nothing happens again.
Third date: You don’t even get to the third date and you already realized nothing is going to happen.

INDIAN WOMEN
First date: Meet her parents.
Second date: Set the date of the wedding.
Third date: Wedding night.

BLACK WOMEN
First Date: You get to buy her a real expensive dinner.
Second Date: You get to buy her and her girlfriends a real expensive dinner.
Third Date: You get to pay her rent.
Tenth Date: She’s pregnant by someone other than you.

MEXICAN WOMEN
First Date: You buy her an expensive dinner, get drunk on Tequila, and have sex in the back of her car.
Second Date: She’s pregnant.
Third Date: She moves in. One week later ~ her mother, father, his girlfriend, her two sisters, her brother, all of their kids, her grandma, her father’s girlfriend’s mother, her two cousins, her sister’s boyfriend and his three kids move in and you live on rice and beans for the rest of your life in your home that used to be nice, but now looks like a home along the Rio Grande.

The POINT? DON’T YOU JUST LOVE IRISH WOMEN ?

1. You will receive a body. You may like it or hate it, but it’s yours to keep for the entire period.

2. You will learn lessons. You are enrolled in a full-time informal school called, “life.”

3. There are no mistakes, only lessons. Growth is a process of trial, error, and experimentation. The “failed” experiments are as much a part of the process as the experiments that ultimately “work.”

4. Lessons are repeated until they are learned. A lesson will be presented to you in various forms until you have learned it. When you have learned it, you can go on to the next lesson.

5. Learning lessons does not end. There’s no part of life that doesn’t contain its lessons. If you’re alive, that means there are still lessons to be learned.

6. “There” is no better a place than “here.” When your “there” has become a “here”, you will simply obtain another “there” that will again look better than “here.”

7. Other people are merely mirrors of you. You cannot love or hate something about another person unless it reflects to you something you love or hate about yourself.

8. What you make of your life is up to you. You have all the tools and resources you need. What you do with them is up to you. The choice is yours.

9. Your answers lie within you. The answers to life’s questions lie within you. All you need to do is look, listen, and trust.

10. You will forget all this.

by Cherie Carter-Scott

Cat trebuie platit

Ca ziua sa curga

In fiecare trup,

Sa-l umple cu vise

Si sperante albe?

Ce mai ramane

In sufletele cenusii

Dincolo de bancnote

Si de lacomia

De-a trai vesnic?

Care este pretul

Intre pustiuri intinse

Si noptile grele

Pentru ca spiritul

Sa aleaga Lumina?

1. When I was born, I got a choice - A big dick or a good memory. I can’t remember what I chose.

2. Your birth certificate is an apology letter from the condom factory.

3. A wife is a sex object. Every time you ask for sex, she objects.
4. Impotence: Nature’s way of saying ‘No hard feelings…’

5. There are only two four letter words that are offensive to men - ‘don’t’ and ’stop’, unless they are used together.

6. Panties: Not the best thing on earth, but next to the best thing on earth.

7. There are three stages of sex in a man’s life: Tri Weekly, Try Weekly, and Try Weakly.

8. Virginity can be cured.

9. Virginity is not dignity, it’s lack of opportunity.

10. Having sex is like playing bridge. If you don’t have a good partner, you’d better have a good hand.

11. I tried phone sex once, but the holes in the dialer were too small.

12. Marriage is the only war where you get to sleep with the enemy.

13. Q: What’s an Australian kiss? A: The same thing as a French kiss, only down under.

14. A couple just married were happy with the whole thing. He was happy with the Hole and she was happy with the Thing…….

15. Q: What are the three biggest tragedies in a mans life? A: Life sucks, job sucks, and the wife doesn’t.

16. Q: Why do men find it difficult to make eye contact ? A: Breasts don’t have eyes.

17. Despite the old saying, ‘Don’t take your troubles to bed’, many men still sleep with their wives !!!

Nu e legata de depresie dar altceva n-am gasit….. sursa:peetypassion

O tinctura pentru insomnie & antistress, pe baza de valeriana, rozmarin si sunatoare.

Cum se face o tinctura :

Intr-un borcanel cu sigil se pune cam un pumn din planta/plantele din care vrei sa faci tinctura si se acopera cu alcool cam 3 partzi. Alcoolul trebuie sa fie cat mai pur (gen vodka), dar nu 100% . Dupa care se pune borcanelul intr-un loc unde nu patrunde lumina si o data pe zi sau la doua zile se agita ….si se lasa timp de 2-3 saptamani la “macerat”, dupa care alcoolul (care prinde o culoare galbuie) se strecoara de plante si se pune in sticlute inchise. Termenul de valabilitate este de 2 ani. Dozele pe care le iei variaza in functie de tinctura …de exemplu din asta care ajuta la insomnie se ia o lingurita de 3 ori pe zi la jumate de ora dupa masa , daca suporti simplu, daca nu intr-un pahar cu apa.

Alte preparate gasite la Plafar si care pot ajuta in tratamentul insomniei sunt: Sedocalm ( pulberi din ierburi de rostopasca, isop, sovarf, talpa gastei, paducel) si Procalm (extract uscat de sunatoare) . Se iau 2 tb sedocalm si 1 tb procalm cu 30 de min. inainte de culcare. Somn usor!

A 3-year-old boy examined his testicles while taking a bath.
‘Mom’, he asked, ‘Are these my brains?’
‘Not yet,’ she replied.
(sa mai iesim din starea de depresie)

Documentary on a condition called superior semicircular canal dehiscence syndrome
- where someone can hear themselves very loudly in their head, and hear their eyes move
The Musician who heard too much

Vad inceputul…Vad chipurile lucrurilor cum se descompun incet , vad trasaturile lor vestejite cu crapaturi prin care tacerea se prelinge , vad florile anilor cum se ofilesc si-si pierd aromele odata cu ritmul indiferent al curgerii timpului , vad sunetele lucrurilor cum se aduna in vibratii izbindu-se-n timpane , vad nelinistile cum se depun ca un strat de praf sidefiu pe bibelouri cu suflet trist, vad culorile cum mucegaiesc si formele cum se descompun incet…Vad sfarsitul … sa opreasca cineva timpul.

Fara nicio urma de zambet , pentru cei ce nu stiu sa rada , fara nicio intrezarire de lumina, pentru cei ce nu stiu sa vada , fara niciun fel de cuvant, pentru cei ce nu stiu sa vorbeasca , fara solutii , pentru nimeni! Sunt inundata de pulsul ciudat al inimii stranse in batista de abis, astept de mult , de cand credeam ca stelele stralucesc numai pentru cei privilegiati , nu reusesc sa ma trezesc din confortul de a fi mereu trista … ceasurile sticloase nu ofera nicio rezolvare, sa fie oare recompensa pe care o merit , ca mi-am strans axionii si dendritele in menghina nepasarii , ca mi-am ranit chipul cu o reflexie tarzie , ca n-am mai indraznit sa ies de aici? Undeva, destinul e ciobit ….s-a pierdut contactul cu exteriorul .. si atunci ce rost mai are sa strig dupa ajutor, din moment ce nu reusesc sa exprim nimic? Am transpirat , insa n-am creat nimic durabil, am ascultata de prea multe momai , incapabila de a constientiza ce-i mai important ! Multe as mai putea pretinde, daca as avea libertate totala sau daca as fi in stare sa traiesc cu adevarat!

Dedicat ideilor si personalitatii unui psihoterapeut de geniu [ + ]

Depresia nu este o stare din care sa poti iesi in 5 minute. Depresia este cauzata de o serie de factori combinata cu un dezechilibru al compusilor chimici din creierul uman.
Si, ca o orice boala, depresia are nevoie de tratament specializat.
Prin acest articol, ELady.ro iti ofera informatii de ordin general concepute sa te ajute, sa te puna in garda si sa te ajute sa lupti cu depresia.

Cauzele depresiei

Depresia nu are o singura cauza. De cele mai multe ori ea apare dintr-o combinatie de stari de fapt. Chiar este posibil sa nu ai habar ca te-a afectat. Totusi, indiferent care i-ar fi cauzele, depresia este mai mult decat o stare psihica. Ea este corelata cu schimbari ale functiilor creierului si in stransa legatura cu un dezechilibru al unor tipuri de produsi chimici care duc semnale catre creier si nervi. Acesti produsi chimici se numesc neurotransmitatori. O serie de factori implicati in paritie depresiei sunt:
Factori genetici. Genetica joaca un rol important part in aparitia depresiei. Depresia poate exista intr-o anume familie de generatii intregi.

Traume si stres. Lucruri precum probleme financiare, ruperea unei relatii, moartea cuiva drag pot cauza depresia. Poti deveni depresiva dupa o serie de schimbari in viata ta, schimbari produse de schimbarea locului de munca, a scolii, terminarea perioadei de studentie sau chiar dupa casatorie…
Personalitate pesimista. Oamenii care au o impresie proasta despre propria persoana sau privesc viata intr-o maniera negativa sunt mult mai expusi riscului de a deveni depresivi. Aceste trasaturi ale personalitatii pot fi cauzele unei depresii mai usoare, numite distemie.

Starea de sanatate. Probleme medicale serioase, precum bolile de inima severe, cancerul sau infectia cu HIV (SIDA) pot contribui in buna masaura la aparitia starii de depresie, datorita slabiciunii psihice si a stresului la care este supusa o persoana afectata de aceste boli. Depresia poate inrautati lucrurile, de vreme ce inrautatesc starea de sanatate, a sistemului imunitar si pot face ca lupta cu boala sa fie mult mai greu de dus. In unele cazuri, depresia poate fi produsa chiar de unele medicamente menite sa imbunatateasca starea de sanatate.
Alte afectiuni psihice. Alte afectiuni psihice, precum anxietatea, anorexia, bulimia, schizofrenia sau abuzul de medicamente sau chiar droguri de mare risc pot fi cauzele depresiei.

Distimia este o alta dereglare. Oamenii simt o forma mai blanda de depresie pentru cateva zile sau pentru cel putin doi ani!
Simptomele depresiei sunt diferite. Ele pot include depresie timpurie, depresie postnatala si dereglare bipolara.
Dereglarea afectiva temporara prezinta simptome regasite in orice episod de depresie.
Depresia postnatala (Depresia Postpartum) este un tip de depresie care apare la femeile care au nascut recent. De obicei se manifesta in primele luni dupa nastere, insa poate aparea si la un an. Simptomele sunt aceleasi ca si intr-o depresie obisnuita. Deseori, depresiile postnatale interfereaza cu abilitatea mamei de a mentine legatura cu noul nascut. Este foarte important sa ceri ajutor daca treci prin asemenea situatii. Depresia postnatala este diferita de senzatiile din primele zile si care se rezolva de la sine.

depresie, depresiva, personalitate depresiva, cum recunosc o personalitate depresiva, ce este o persoana depresiva, se poate scapa de depresie, cum stiu daca am depresie, tristete, nostalgieCine poate fi afectat de depresie?
Desi depresia te poate face sa te simti singura, 16% dintre americani o vor experimenta pe parcursul vietii. Depresia poate afecta pe oricine, insa variaza in functie de varsta si gen.
Femeile sunt de doua ori mai expuse decat barbatii. Riscul mai mare este prezent din cauza schimbarilor hormonale aduse de pubertate, ciclu menstrual, menopauza si sarcina.
Barbatii. Desi riscul la care sunt expusi este mai mic, barbatii sunt cel mai putin diagnosticati si un numar extrem de mic cere ajutor. Se poate ca ei sa prezinte semnele tipice unei depresii, dar prefera sa fie nervosi si ostili sau sa isi mascheze starea prin consum exagerat de alcool si droguri. Sinuciderea este riscul cel mai mare; numarul barbatilor care recurg la acest act disperat este de patru ori mai mare decat cel al femeilor.
Persoanele in varsta: din cauza pierderii unei persoane dragi sau din cauza ca locuiesc singuri. Ei pot deveni bolnavi din punct de vedere fizic si nu mai pot fi ca in tinerete. Aceste schimbari pot duce la depresie. Familia poate pune schimbarile pe seama imbatranirii si multi oameni in varsta nu vor sa discute despre sentimentele lor. Ca rezultat, putine persoane in varsta primesc ajutor specializat.

Ajuta-te singura sa lupti cu depresia
Fiecare zi va fi o lupta atunci cand suferi de depresie. Terapia si grija medicilor sunt pasi importanti in recuperare. Dar poti sa faci si tu cateva lucruri pentru tine:
Recunoaste simptomele timpurii. Este important sa recunosti si sa mergi la un medic pentru diagnosticarea depresiei. Riscul unei alte depresii va scadea. Daca pretinzi ca problema nu exista, ea se va inrautati. De cine incerci de fapt sa te ascunzi? In ptimul rand iti faci rau tie! Gandeste-te la evenimentele care te-au adus intr-o stare asemanatoare.
Stabileste-ti teluri reale. S-ar putea sa te simti epuizata de tot ce ar trebui facut acasa si la serviciu. Nu fi prea dura cu tine! Aminteste-ti ca depresia este o boala si ca nu este de joaca. Stabileste-ti scopuri reale, usor de realizat pentru a te reincardra in rutina zilnica.
Fa ce iti place. Chiar daca nu ai chef, gaseste-ti timp pentru ceea ce iti place. Intalneste-te cu prietenii. Mergeti la o plimbare, la un film. Reia un hobby uitat de cativa ani.
Lasa deciziile importante pentru cand vei vedea iar lumea in nuante de roz. De vreme ce depresia iti poate zugravi lumea in nuante inchise, te sfatuim sa amani deciziile importante, de exemplu renuntarea la job.
Evita alcoolul. Desi ai putea crede ca te poate ajuta, alcoolul iti poate accentua depresia. Oamenii care sufera de depresie sunt expusi unui risc mare de a dezvolta probleme de abuz de substante. In plus, alcoolul interactioneaza cu multe antidepresive.
Fa sport. Este din ce in ce mai evident ca exercitiile ajuta in cazul depresiei. Gaseste o activitate pe care o faci cu placere si incepe usor. Treptat, incearca sa ajungi la 20-30 de minute de exercitii, trei patru zile pe saptamana! Sursa http://www.elady.ro

Ce este depresia? Probabil te-ai intrebat de multe ori. Iata cateva lucruri pe care trebuie sa le stii despre depresie. Depresia este in crestere printre locuitorii planetei, desi abia incepem sa intelegem efectele sau asupra sanatatii mentale si cum ar trebui sa ne ferim de ea.

Tristetea nu este depresie
Esti trista cand ti-e dor de cineva. Ai depresie cand pierzi 20 de kilograme din cauza ca nu mananci si nu te dai jos din pat doua saptamani.
Daca simti dezamagire si regret periodic, daca nu ai chef sa mergi la serviciu sau sa pierzi somnul unei nopti, este normal si natural sa te simti trista. Dar depresia este diferita si clar definita. Primul criteriu include modificarea somnului normal, pierderea energiei, autoapreciere scazuta si aparitia si insistenta asupra gandurilor sinucigase. Persoanele depresive au unele simptome pentru perioade prelungite (doua saptamani, poate mai mult), pana in punctul in care rutina functionala este in primejdie.

Persoanele depresive au un sistem imunitar mai vulnerabil
Depresia este o forma de stress, si s-a demonstarat ca stress-ul creste posibilitatea unei imbolnaviri. Acesta este unul dintre cele mai clare exemple ale impactului mintii asupra sanatatii corpului. Poate asa se explica si de ce atatea persoane varstnice deprimate in urma pierderii partenerului decedeaza la numai cateva luni in care au fost singuri.

Depresia maniaca este mai mult decat un caz de depresie.
Neintelegerea bipolara, cunoscuta si sub numele de depresie maniaca, este caracterizara de oscilatii, de la manii energetice incredibil de mari la catatonice reduse. Starile tind sa se schimbe in functie de anotimp si uneori pot fi tratate cu un stabilizator cum este litiul. Genetica joaca un rol semnificant in susceptibilitate si un procent variabil de oameni cu aceasta boala sunt mult mai inteligenti.

Schimbarea dietei si a stilului de viata pot duce la aceleasi rezultate si medicamentele administrate contra depresiei.
In urma cercetarilor s-a stabilit ca depresia rezulta in urma unei dereglari in a neuro-transmiterii (in cadrul chimicalelor care transmit mesajele intre celulele nervoase si creier). Unii oameni pot corecta deficitul cu ajutorul proteinelor, dietelor cu cat mai putini carbohidrati, reducerea stress-ului si exercitii. Lumina soarelui este de asemenea o metoda verificata. Pastilele impotriva depresiei rezolva problema pe cale sintetica.

Femeile sunt de doua ori mai expuse la depresii decat barbatii
In urma unui studiu realizat in noiembrie 2005, primul de acest gen, s-a aflat ca 8% dintre americani – aproximativ 17 milioane de adulti – merg la Asociata Americana de Psihiatrie din cauza depresiei. De doua ori mai multe femei au vorbit despre depresii episodice, iar 70% dintre ele au cautat ajutor specializat (in comparatie cu 52% de barbati). Sursa http://www.elady.ro

“Ramas singur , doream sa fiu cu altii . Fiind cu  altii si nereusind sa ma integrez in atmosfera, preferam sa raman singur.”  – Octavian Paler -

Closed off from love
I didn’t need the pain
Once or twice was enough
And it was all in vain
Time starts to pass
Before you know it you’re frozen

But something happened
For the very first time with you
My heart melts into the ground
Found something true
And everyone’s looking round
Thinking I’m going crazy

But I don’t care what they say
I’m in love with you
They try to pull me away
But they don’t know the truth
My heart’s crippled by the vein
That I keep on closing
You cut me open and I

Refren:

Keep bleeding
Keep, keep bleeding love
I keep bleeding
I keep, keep bleeding love
Keep bleeding
Keep, keep bleeding love
You cut me open

Trying hard not to hear
But they talk so loud
Their piercing sounds fill my ears
Try to fill me with doubt
Yet I know that the goal
Is to keep me from falling

But nothing’s greater
Than the rush that comes with your embrace
And in this world of loneliness
I see your face
Yet everyone around me
Thinks that I’m going crazy, maybe, maybe

But I don’t care what they say
I’m in love with you
They try to pull me away
But they don’t know the truth
My heart’s crippled by the vein
That I keep on closing
You cut me open and I

Refren—-

And it’s draining all of me
Oh they find it hard to believe
I’ll be wearing these scars
For everyone to see

I don’t care what they say
I’m in love with you
They try to pull me away
But they don’t know the truth
My heart’s crippled by the vein
That I keep on closing
You cut me open and I

Refren—-

Leona Lewis - Bleeding Love Lyrics

Astazi aveam ora de desen obisnuita , imi inmuiam pensula in borcanasul cu apa rece si imi alegeam culoarea preferata din setul de 6 guase ce stateau asezate alaturi de foile de desen Canson. Ma straduiam din rasputeri sa realizez un tablou cat mai reusit , incercam sa reprezint o schita a faptelor mele savarsite in ultima perioada de haos . Cu multa migala imi asterneam pe plansa imaculata : camile roz din vata de zahar ars ; cai albastri sau verzi depinde de perceptia cromatica a privitorului ; frunze triunghiulare atarnand de cerceii norilor ; mosorele cu ata neagra ce legau balerinele strambe de petele violete . La un moment dat, de pe draperia machiata cu diferite simboluri grafice , imi cazu pe plansa o batranica care prinse a-mi colora fata in nuante gri, transformandu-ma intr-o paiata trista. Batranica a izbucnit intr-un ras isteric, apaludand nervos , mi-a smuls din mana pensula si guasele si a pornit sa picteze chipurile tuturor locuitorilor din oras . Peste tot pe unde trecea schimba nuantele initiale si vopsea lumea altfel. Aceste siroaie policrome au cuprins mintea oamenilor , li s-au manjit ochii, pielea si mintea , cu diverse scene halucinante , chipuri si siluete infricosatoare incepand sa provoace angoase de nesuportat , semanand tot mai mult cu litografia lui Edvard Munch . Apoi chiar si stelele explodasera intr-o fresca fantastica pe un cer apocaliptic , Pamantul lua forma unui elipsoid de referinta stropit cu cruciulite rosii , iesite direct din tub , aplicate astfel ca sa realizeze o vegetatie galbui-oranj. Ziua scapase de sub control , o luase razna , innebunise de-a binelea !
A fost o tragedie , copii cuprinsi de autism au fost inchisi in calote sferice opace . Lumea numai stralucea in adevaratele ei culori , ramasese fara raport cu realitatea. Un pici scapase de sub cupola , si acum alerga disperat sa stranga baloanele colorate cu care isi faurise cioburile de speranta , toate erau sparte si rupte , iar el nu stia incotro sa se duca sa planga…. Numai era copil , asa-i comunicase batranica , de azi inainte putea sa priveasca la orice serial din viata. Numai ca el nu stia cum sa reactioneze la acesta situatie terifianta . Se intreba :Daca nu mai era copil , atunci ce devenise acum? Deodata , realizase ca involuase , acum era o usa greoaie din stejar , lacuita… Abia mai respira , vroia sa strige , sa iasa afara… Cineva il spiona mereu pe gaura cheii, ii privea gandurile pana in adancurile sale … esenta tare a stejarului din care fusese sculptata usa aceasta nu-l lasa sa o miste din balamale, si astfel era silit sa se inchida sau sa se deschida dupa voia celorlalti… dupa o vreme i se montase un vizor de promisiuni si de atunci lumina ii putea penetra adancimile spiritului sau, trezindu-l la o noua realitate! … ” Hai in camera ta , ora de joaca s-a terminat , medicamentele te asteapta pe noptiera ! Cantitatile de liniste se dau in miligrame !”

One day, the father of a very wealthy family took his son on a trip to the country with the express purpose of showing him how poor people live.They spent a couple of days and nights on the farm of what would be considered a very poor family.On their return from their trip, the father asked his son, How was the trip? It was great, Dad. Did you see how poor people live? the father asked.Oh yeah!, said the son.So, tell me, what did you learn from the trip? asked the father. The son answered:” I saw that we have a pool that reaches to the middle of our garden and they have a creek that has no end.We have imported lanterns in our garden and they have the stars at night.Our patio reaches to the front yard and they have the whole horizont. We have a small piece of land to live on and they have fields that go beyond our sight. We have servants who serve us, but they serve others.We buy our food, but they grow theirs.We have walls around our property to protect us, they have friends to protect them. The boy’s father was speechless.Then his son added, “Thanks Dad for showing me how poor we are.” Isn’t perspective a wonderful thing? Makes you wonder what would happen if we all gave thanks for everything we have, instead of worrying about what we don’t have.”Life is too short and friends are too few.”  via email

Prezentul atipeste sub mine,
L-am impins intr-o aLuna ,
Sa-mi pastrez somnul in ea.

Dar intr-o zi aLuna s-a spart ,
Si abia atunci am observat ca ,
Prezentul sta incolacit pe mine,

De fapt el m-a impins intr-o aLuna ,
Si mi-a luat sufletul si mintea cu ea…

Nu-i nimic aici, memoria a strans toate imaginile de altadata, n-a existat nicicand fum, a fost doar o viziune incetosata. Nu-i nimeni aici , sufletul a strans toate durerile de altadata , n-a existat niciodata fericire, a fost doar o amagire interioara. Umbrele s-au transformat in cercuri concentrice , eliberand o alta existenta. Am devenit un fir de nisip in clepsidra vieti, nu sunt rea dar nici foarte buna .Fac parte din jocul unor destine umane, uneori sunt trista de luminile diluate ale celorlalti , alteori fericita de galbena impletire a razelor de soare.

Initial am vrut sa las totul balta , sa scriu cu litere de-o schioapa : “va urma! reveniti mai tarziu cand voi renaste precum pasarea phoenix…” apoi m-am gandit ca as putea sa continui chiar si fara sprijin, poate va iesi ceva, un final subtire si fericit. Cum sa pictez si sa uit de toate umbrele , cum sa sterg petele din memorie , cum sa ma spal in vazul tuturor si sa consider ca totul este nemaipomenit de clar? Cand se va termina acest film plin de semnificatii ? Oare cat a fost halucinatie si cat a fost realitate , nu am reusit sa aflu… alaturi au ramas siluetele unor cuvinte excesiv de gri…Toata aceasta simulare s-a incheiat. Piticii mei cei buni imi spun sa am rabdare , pentru ca totul va veni de la sine , “pretutindeni, voci!”

Cauzele fundamentale ale anorexiei nervoase raman neelucidate, exista insa dovezi din ce in ce mai clare ca interactiunea dintre factorii socio-culturali si biologici contribuie la generarea sa si vulnerabilitatea personalitatii fiecarui individ.Slabirea poate fi legata si de consumul si dependenta de droguri , de starile de stress permanete sau tendintele impuse de moda actuala. “Perfectionismul (trupul ca obiect al perfectionismului) este direct implicat in aparitia tulburarilor nervoase-anorexie,bulimie. Asociatia Psihologilor Americani a publicat recent un studiu care confirma ideea ca preocuparea obsesiva pentru propria infatisare este cel mai adesea intalnita la femeile cu tulburari alimentare”. Perfectionismul este pozitiv atat timp cat nu se transforma in obsesie , si nu trebuie neaparat sa fi fost vicitma unui trecut “dureros” ca sa fii anorexica , poti si sa devii anorexica daca media te tot intoxica cu astfel de “umerase mergatoare”.Cateva exemple care au dat la schimb un corp sanatos si bine proportionat unui trup androgin : *Victoria Beckham , Nicole Richie , Angelina Jolie, Courtney Love*.

Fantazez , migrena asta continua sa-mi ciobeasca ratiunea , as vrea sa particip la expozitia concretului , dar nu fac nimic decat sa privesc la piesele orelor cum se ciocnesc, pe tabla de sah a universului, intr-o partida permanenta. Nu pot sa dorm , ci doar patez patul cu nemiscarea trupului, asteptand sa ma ridice rasaritul , sa ma stropeasca ploaia de fericire pe care o primesc uneori, prin posta, de la vreun amic prafuit de timp. Doar picurii de ploaie imi bicuiesc nepasarea cu vorbe iuti si cu sticloase chemari. Stau treaza si imi imaginez cum ratacesc prin casa , n-am mai decorat-o demult , cu toate ca doream sa-mi inlocuiesc retina cu iarba de mare , sa sterg petele stacojii de pe masca fetii cu fulgi de portocal si petale de trandafiri, sa imi spal trupul cu fire de nisip…sunt cam singura , recunosc, nu-mi plac partidele de sah . Ce anume conteaza : o insanatosire a spiritului, un raspuns pentru toate filososfiile … Totul este numai o utopie, eu de fapt nici nu exist , imaginea mea si comportamentul aberant este descris de medicii psihiatrii sau de artistii suprarealisti. Nu vreau sa percep fosnetul neintrerupt al vietii inconjuratoare, totul pare atat de bizar , incat ma intreb daca nu cumva am fost sugrumata intr-un vis pe care l-am primit candva la oferta , era tocmai bun pentru mine…astept vesti contagioase de la tine si, daca poti , expediaza si colectia de maladii exotice , pe curand , cu bine … moartea mea !

Intr-o zi de duminica , spre dimineata , pe cand soarele facea incercari disperate sa isi inalte chipul pe vazduhul tulburat de miscarile norilor , iata ca m-am sinucis , eram atat de linistita si de relaxata. Papucii ma asteptau sa-i duc la baie , pijamaua mai purta inca izul dulceag al somnului , totul s-a petrecut pe nesimtite…atarnam teapana de tocul usii , eram deja rece, cu toate ca iarna inca n-a pus stapanire pe mine , dimineata asta s-a infiltrat lent peste tot , ajungand pana si in camera mea , pustiita de atata tacere grea , ziarul de Luni nu fusese deschis , acolo se anunta cu litere de-o schioapa moartea mea ciudata , acolo se povesteau fragmente aiurea din viata mea tesita , acolo se gaseau amanunte purulente despre tot ce-am facut sau n-am facut … Sfarsitul nu vine intotdeauna cand ar trebui , de data asta am fost mai abila si mai rapida , asa dupa cum puteti sa va dati seama din aceasta e-scrisoare de adio pe care m-am gandit sa v-o trimit din timp… Cafeaua mea aburinda si croissantul preferat ma asteapta posomorati ca nu ma mai vor vedea , fotoliul ma priveste cu repros, s-a aliat cu peretii si covoarele , oare sunt alungata de propriile-mi obiecte? In curand trebuie sa plec….prea stramta cochilia nebuniei! Nu-mi pare rau de nimic , totul trebuie sa se termine , tineretea s-a metamorfozat intr-o batranete mucegaita , nu mai are sens sa intretin aceasta mascarada a vietii , am de gand sa-mi distrug trecutul , sa dispara orice amintire despre mine! Deveneam parca tot mai grea , eram doar putin cam rece si cam alba, ca orice om spanzurat de trecerea timpului. Nu mai am cum sa scap sunt drogata cu prea mult pesimism …Nu , nu!… In fine, hotarasem sa-mi mai dau o sansa , am ostenit prea curand , neducand gestul pana la capat, infectata de lasitate, fracturand visul tradator , izgonindu-l din suflet…Totul nu-i decat o noua fantezie ce vibreaza in interior , printre dureri si inceritudini, pierduta in vartejul unor indescifrabile confuzii … eram sau nu moarta definitiv? Nu mai pot exprima ce simt…Cafeaua tresalta satisfacuta , stie ca nu-mi ramane decat sa ma scufund in zatul contrariilor, in care inot zi dupa zi , din care imi hranesc gandurile ciocolatii…

Degeaba incercam sa fug , gandurile si amintirile ma prindeau din urma ca un lant greoi si dureros , si ma inconjurau ca intr-o camera cu oglinzi , oriunde priveam , ma vedeam tot pe mine . Am incercat sa ma ascund intr-un ungher mai intunecat , sa dispar intr-un fel , cu timpul am inceput sa ma obisnuiesc cu mine asa mica cum eram . Intr-o buna zi una dintre vergi a ruginit si s-a rupt , asa am putut sa rup lantul si sa ies afara .Atunci memoria mi-a zambit si m-a invatat sa construiesc cerculete de iubire , m-am straduit sa le asez unul peste altul , tot ea, prietena mea, memoria, m-a ajutat sa le gasesc ordinea , pana le-am asezat intr-o spirala mai mare , si apoi m-am pozitionat si eu in centrul marelui zero , nu vroiam sa stau intr-un gol , asa ca , am incercat sa trisez , agatandu-ma de primul cerculet, uneori urcam cate unul , alteori cadeam cate doua , timpul m-a invatat sa pasesc cu grija de-a lungul ei , din cand in cand , prietena mea imi intinde cate o mana, ca nu cumva sa mai alunec iar si sa-mi pierd speranta.

Eu ma vad ca o croitoreasa minutioasa, care rupe firul in patru. Imi croiesc petice de suflete pentru a le coase la costumul meu . E un costum care il port uneori cu placere , cu bucurie, alteori cu suferinta, cu lacrimi . Uneori oamenii mi-l critica , alteori mi-l lauda. Este un costum la care lucrez permanent, ii mai adaug un buzunar, ii mai schimb reverul, si intr-un final incerc sa-l ajustez perfect pentru corpul meu.

Cuvintele suculente se scurg slinos pe fetele lor.Ele nu sunt decat niste gemete ale unei alte realitati, pe care au inventat-o si o stapanesc ca pe o taina. Mai deunazi, ravasind printre amintirile mele, am dat peste o pereche de aripi, ramasa din copilarie, care imi ofera , acum, prilejul de a ma refugia intr-un taram extatic unde mastile nu sunt personaje principale.

Am vrut sa fiu singura si am pornit pe jos, pe strazile pietruite ale vietii . Priveam cu ochii inchisi la trecatorii intamplatori care mergeau pe acelasi trotuar cu mine. Unii ma loveau aluziv pentru ca le blocam gandurile , altii ma izbeau cu un parfum amarui in dureroasa discordanta cu mirosul meu floral. Cei mai multi ma priveau cu ochii migdalati ca pe o pictura suprarealista. In jurul meu se facuse un gol si o liniste de puteam sa aud cum zboara pasarea Phoenix. Ramasesm cu privirea pierduta spre nicaieri , acolo unde scria “Accesul gandurilor negre strict interzis!”

Bat la o usa circulara, cu un ochi incercanat in loc de broasca, bat tot mai tare, dar nu soseste nimeni sa-mi deschida. Ma asez langa prag, astept sa vina proprietarul acestei surde usi. Intr-un tarziu , cand deja se prelinsese intunericul, am incercat sa ma ridic din stagnare si sa mai bat o data la usa circulara, dar nu mai aveam trup, devenisem doar o cheie rupta si nu mai puteam sa intru in mine.

Astazi am baut cateva cesti cu cafea pentru a putea fi treaza la serviciu. Ieri noapte am rasfoit un jurnal mai vechi , in care imi notasem cateva ganduri de-ale mele de acum cativa ani.Sa tot fie vreo…Am simtit ca lucrurile s-au schimbat mult in ultimul timp , n-as putea spune daca in bine sau in rau . In orice caz am scris cate ceva despre prietenii din viata mea , unii au venit, altii au plecat, dar nimeni nu a ramas … nu-mi voi pune intrebari , pentru ca nu voi gasi raspunsul si ma voi stresa degeaba. Au fost momente cand dorinta cea mai fierbinte era sa iubesc pe cineva , alteori supararile se descatusau in ura.Prietenii sau lucrurile pe care am crezut ca le-am urat candva , acum imi devenisera doar niste imagini palide, fara contur. Prietenii care au fost speciali pentru mine precum si lucrurile de care mi-au pasat, desi si acestea au disparut, culoarea lor a ramas totusi vie in memoria mea, atat de puternica incat azi-noapte sufletul meu a fugit intr-acolo , in acel trecut fericit. Ce pot sa spun? Mi-au trecut prin fata toate amintirile din trecut, mi-am facut planuri si pentru viitor , dar sunt trista pentru ca nu am la ce sa ma gandesc in prezent. Acest prezent, parca ma tine atarnata de un punct fix si nu-mi da voie sa merg mai departe. Oare toate acestea le-am citit sau au fost doar un alt vis de-al meu? Cat mi-as dori sa stiu…

p.s. scris in 2007

“Pot sa scriu versurile cele mai triste acum.Sa scriu de pilda :”Noaptea-i instelataSi tremura sub gheata, in departare, astriiVantul noptii se roteste prin ceruri si canta”.Pot sa scriu versurile cele mai triste in noaptea asta.Da, am iubit-o si, uneori, si ea m-a iubit.In nopti precum aceasta, am avut-o in bratele meleSi, sub cerul fara margini, am sarutat-o de atatea ori.Ea m-a iubit si, uneori si eu am iubit-o ,Cum sa nu fi iubit nemiscarea marilor sai ochi.S-ascult imensa noapte, mai imensa fara ea.Si versul cade-n suflet ca roua peste iarba.Ce importanta are ca dragostea mea n-o mai poate pastra ?Noaptea e plina de stele si eu sunt fara ea.Aceasta-i tot. In departare cineva canta. In departare.Cu aceasta pierdere sufletul meu nu se poate impaca.Ca si cand ar dori s-o apropie, ochii mei o cauta.Inima mea o cauta, si ea nu e cu mine.Aceasta noapte leagana aceiasi arbori,Numai noi, cei de atunci, nu mai suntem aceiasi.N-o mai iubesc, e adevarat, Dar cat am iubit-o !”..Pablo Neruda

Anii au trecut , candva (sa fi fost mai ieri) ma miscam in voie prin lumea curelor de slabire si a frumusetii rezistente pana la prima demachiere. Aveam la activ o anemie ce nu dadea semne de ameliorare. Alternam cu usurinta perioadele de foamete cu “meniurile” pe baza de inghetata si ciocolata. Dar nu-mi pasa deloc, erau amanunte. Cum era de asteptat cu partea masculina nu am inregistrat progrese . Ghinion. Am trecut prin “iubiri” doar de una singura , am avut parte de dezamagiri, am realizat cu parere de rau ca vorbele dulci nu sunt mereu adevarate si ca un aspect cosmetizat atrage atentia escrocilor sentimentali. In goana dupa trupul perfect si iubitul ideal , mi-am calcat personalitatea in picioare, m-am privat de bucuria de a trai doar pentru ca nu ma incadram in reteta perfecta. Oare toate trecem prin astfel de incercari, mai mult sau mai putin intense? Analizand situatia , au fost experiente care m-au maturizat un pic , macar acum in al 12 - lea ceas :) , am platit scump pentru asta.Am exagerat mereu , pierzandu-mi timpul cu lucruri marunte, ce au ajuns sa ma transforme intr-o complexata. In prezent, recunosc ca din cand in cand mai fac foamea pentru a-mi cumpara cate o haina pe care mi s-a pus pata. Anemia mea cea draga nu m-a parasit, durerile de cap au inceput sa ma viziteze cu regularitate. Am pierdut cursa… dar nici nu ma mai intereseaza subiectul. In final nu am devenit o Barbie si nici Fat-Frumos nu s-a impiedicat de o “Miss Perfectiune” ce voiam eu sa fiu. Sunt bucuroasa ca obsesiile mele au inceput sa ma paraseasca incet,incet. Astazi - marketingul face legea : se vinde imaginea Barbie si cumpara cine este pasionat de imagine.

Oare poate sa-ti treaca de foame band apa? Zilele acestea ma gandeam ca , fata de o relatie nemultumitoare poate ar fi de preferat sa imi gasesc “alinarea” in alte lucruri .Sau poate ar fi mai indicat sa iau o hotarare radicala . Pe de alta parte, singuratatea duce la frustari si suferinta - ne spun psihologii . Viata inseamna o insiruire de experiente , din care unele-s dureroase , nu stiu daca si necesare. Acum sunt acasa si privesc pe fereastra la oamenii de pe strada. Unii imi par fericiti altii duc cu ei o absenta sau o simpla oboseala, nu stiu. Nu pot sa nu ma intreb, oare cati dintre ei sunt multumiti de relatiile pe care le au , cati isi fac munca cu placere, cati se distreaza cu adevarat cu familia sau cu prietenii. Printre toti, ma aflu si eu, undeva la intersectia acestori sentimente, trairi . Am multe posibilitati de alegere , tocmai aici apare greutatea , siguranta ca ai ales drumul cel bun… Uneori, mai importanta decat solutia de viata asumata e atitudinea care o insoteste, asa cred. Nimic nu e pierdut, daca mai devreme sau mai tarziu ai o schimbare de optica si nu mai privesti in fata , in spate sau in laterala. Ce-ar fi sa traiesc pur si simplu si sa-mi spun: “Toate astea sunt fleacuri nu le mai pune si tu la suflet!” M-am invartit in interiorul unui gand , a unei situatii , a carui raspuns se pierde in nemarginire …

Sunt incapabila de-a supravietui in realitate, stau incuiata intr-o camera obscura , printre obiecte banale si ganduri triste. Linistea-i aici , infasurandu-ma intr-un bandaj aseptic . Este frig crunt in sistemul meu nervos. Nicio urma de incredere, nicio sticlire de vointa. N-am stiut sa-mi topesc cuvintele si sa-mi indepartez erorile , mi-a convenit sa-mi accept fracturile de comportament pentru ca nu vroiam sa fiu raspunzatoare de nimic. N-am rezistat tentatiei de a-mi enumera iarasi , disperarile, esecurile, fantasmele toate imbibate in putregaiurile trecutului. Azi nu vreau sa tapetez ecranul cu propozitii de serbet , vreau sa stau aici , inerta…

Cu numai 66.6 lei , TVA-ul inclus , putem sa achizitionam un abonament TV extra . Cine n-ar fi dornic de asa un chilipir ? Putem sa vizionam un calvar in direct , intre un inceput de show politic , o executie in direct si un final de film , suntem imbuibati de reclamele cu detergenti , noile suflete sunt acum spalate , calcate si apretate … Pofte , lumini si ritmuri , evolutia nu poate fi stagnata , nu-i asa ? Ea trebuie naclaita cu orice pret . Perversitatile ni-s mai dragi . Tot in direct se mixeaza amagirile si ranjetele pe ritmuri de hip-hop . Ecranele dau orice se doreste , balciul trebuie sa ramana profitabil in permanenta , imbogatind mogulii media . Tineti telecomanda bine stransa in mana , aa… si nu uitati sa luati cu incredere Prozac… Spectacolul continua , sa aplaudam!

Iar mi-am pierdut cheia si nu mai pot iesi din mine , din camera visurilor mele . Stau inlauntrul insectarului meu afectiv, acolo unde am prinse doar experiente la limita , episoade marcante , portrete de fosti iubiti . Sunt prizoniera gandurilor care-mi lasa urme de scrum pe sufletu-mi bont , stau agatata de umbra unor reflectii pierdute . Lumina incepe sa se lichefieze , becul se desprinde din tavan , camera se-ngusteaza pana la disparitie . E tarziu , eu inca mai caut o alta cheie care sa-mi deschida pofta de a iesi cat mai repede de aici , din mine , din inchisoarea invizibila a melancoliei , e tare intuneric si frig … Hei, tu Timpule , da-mi drumul si lasa-ma sa ma tarasc prin spini si maracini !

Nota: urmatoarea povestire nu ma implica pe mine , sunt doar niste ganduri spuse cu voce tare , pe care le-am auzit de la altcineva: “Era intr-o dupa amiaza insorita de vara , ma plimbam singura prin parc , in fata mea mergeau alene doua femei , discutau despre una despre alta , la un moment dat o aud pe una dintre ele soptindu-i celeilalte … ai auzit draga ca fratele lui X este gay ? Oh draga mea … stii cum e viata, e un joc de puzzle! M-am oprit si am plecat intr-o alta directie… De multe ori , lucrurile se intampla impotriva vointei noastre , oamenilor le place sa forteze intimitatea celorlalti fara a cere permisiunea , stateam si ma gandeam cu cata usurinta se emite o judecata despre oricine , despre orice. Sunt multi cei care incearca sa indeparteze obstacolele si sa mearga mai departe pe sinuosul drum al vietii … dar exista si un pret pe care trebuie sa-l platim , uneori merita alteori nu prea. In viata ne lovim de : tradare,manipulare sentimentala, ura, lipsa de incredere,promisiuni incalcate… toate acestea adunate ne ard incet marginile sufletului slab. … dar vorba aceea : “Ceea ce nu ne omoara, ne face mai puternici” . Merita sa traiesti o viata intr-o permanenta confuzie, alaturi de persoane pe care numai tu le iubesti? Uneori , cand privesti cu atentie in jurul tau si vezi ca exista cineva care tine la tine , chiar numai o persoana daca este si parca tot simti ca Viata este un mare Dar (sau dar cu semnul ?) In fiecare an imbatranim cate putin , prioritatile ni se schimba, mentalitatile si ele , simti parca din ce in ce , ca zambetele prefacute ale oamenilor le umple fata transformandu-le-o parca intr-o masca. Aveam un frate mai mare ca mine, mereu imi spunea ca increderea e un lucru rar … Am fost fascinata cum a reusit el sa se descurce in viata… in ultimul timp se transformase , nu mai intelegeam ce se petrecea cu el , isi schimbase total comportamentul , simteam ca avea niste experiente ciudate , pe care o minte sanatoasa , probabil ca nu le-ar fi ales. Mi-a spus intr-o zi ca s-a indragostit de un … barbat.”

Traim inconjurati de multe tipuri de indivizi . Intalnirile noastre difera de la o persoana la alta. Sunt persoane pe care le intalnesti pentru prima data si ai impresia ca le cunosti de-o viata. Unii oamenii ar putea fi incadrati la tipul -tacut; ei prefera sa vorbeasca putin, si sa gandeasca mai mult. Prima impresia poate sa ne pacaleasca, facandu-ne o parere buna la adresa lor. O data ce incepi sa-i cunosti mai bine , poti descoperi cat de tare te-ai inselat. Alt tip ar putea fi -galagiosul; aceia care vorbesc mult prea mult. Ti-ai dori sa nu mai deschida gura a doua oara, nu pentru ca ar spune neaparat prostii , ci pentru ca nu se mai opresc din turuiala. Prima impresie, din nou, te poate insela, de data aceasta facandu-ne o pare proasta. Niciodata nu ne punem intrebarea care sunt cauzele ce determina un om sa fie , hai sa-i zicem, incadrat intr-un anume tipar. Daca toti oamenii am fi la fel , viata ar fi mult prea plictisitoare, nu-i asa? Exista persoane pe care le putem incadra la extreme, si persoane mai moderate. Prin existenta tuturor acestor tipuri putem avea o balanta, un echilibru. Suntem diferiti in felul cum actionam in diferite situatii, cum explicam modul nostru de a vedea si intelege lumea in care traim. De aceea , ar fi bine sa nu lasam ca prima impresie sa ne afecteze comportamentul nostru sau gandirea vis-a-vis de ceilalti. Nu toti suntem la fel de prietenosi, insa, fiecare dintre noi am putea macar incerca sa facem primul pas spre a o a doua privire , fara a trage concluzii pripite din prima . Se spune ca nu trebuie sa judecam o carte dupa copertile ei.

Cat de bine s-au priceput ceilalti sa ma sufoce , m-au infasurat , pe vecie , intr-un bandaj aseptic , izolandu-ma de putregairurile prezentului , de vartejurile zilnice , de obligatiile spalacite , de trairile fade. Mi-au vrut doar binele iar eu n-am facut nimic, m-am bucurat ca mi-au asezat o sfera de plastilina , imitand un glob ocular. Mi-au multiplicat sentimentele de tristete, mi-au instalat oglinzile de obsesii dreptunghiulare . Nici o zvarcolire de prisos din partea-mi. Linistea-i aici si acum ! In acest labirint se poate pierde oricat timp. M-am oprit ca inaintea unei panze , contemplandu-mi fracturile de comportament. Mai are rost a scoate foarfeca si a-mi taia bandajul , redand infatisarea si destinul uman ? In fond ce mai conteaza ca-i acum ori mai tarziu…. nu mai am mult si ajung la “destinatie”. Imaginatia se misca involuntar dar realitatea nu mai raspunde…

Nu am stiut niciodata incotro s-o apuc , consumata fiind de ganduri uleioase si iluzii fara sens , unde sa-mi agat umbra stalcita , unde sa-mi linistesc pulsul de-atata tulburare. As alerga spre oriunde si spre nicaieri , pentru a iesi in oameni . In acest prezent , continui sa-mi intep sufletul cu amanunte ale unei existente searbede si monotone , lipsita de sensuri inimaginabile. Ce s-a petrecut in trecut, atat se intrezareste in viitor. Incertitudini si frici , principii dubioase si decizii vagi , iata colectia mea de ganduri ! Strabat pustiul si nu deslusesc esenta , ci numai promisiunea ca paharul suferintei trebuie baut pana la capat. Pasi in neant… (foto M Iordache L)

O intrebare obisnuita pe care probabil ca si-o pune foarte multa lume. De-a lungul vietii ti s-a intamplat macar o data sa te simti folosit(a) de o alta persoana? De exemplu o femeie poate ca s-a simtit la un moment dat folosita de un barbat si/sau invers , o sotie de catre un sot , copii sa se simta folositi de parinti , prietenii de catre alti prieteni … sa spui : “Te-ai folosit de mine pana ti-ai rezolvat problema si acum m-ai lasat balta.” Oamenii sunt egoisti si uneori incearca sa-si implineasca un obiectiv folosindu-se de ceilalti. Uneori, este usor sa exploatezi sentimentele altor persoane mai vulnerabile (mai labile psihic) pentru a-ti urmari propriul tau interes. Sunt oameni care pot controla si manipula sentimentele/emotiile celorlalte persoane , si-i pot convinge cu usurinta ca planul propus de ei este bun pentru celalalt/cealalta , si chiar ii fac sa mearga in directia dorita de ei. Acesti oameni se folosesc de anumite aptitudini de cele mai multe ori psihologice de a-i determina pe cei din jurul lor sa faca cum vor ei, spunandu-le ca este bine ceea ce fac , cand de fapt ei nu isi urmaresc decat propriul lor interes meschin . Uneori o persoana buna poate sa se transforme intr-una rea . Persoanele ale caror comportament le este “alterat” nici nu isi dau seama sau realizeaza ce se intampla cu ei/ele abia dupa o perioada lunga de timp. Sunt oameni atat de iscusiti , experti in arta minciunii si foarte buni actori incat iti creaza false conditii/impresii in fata carora tu devii usor de manipulat. Ei se folosesc de slabiciunile tale pentru a te exploata si a te folosi ca pe o marioneta . Ca urmare a unei astfel de efect , nu mai stii ce e bine si ce e rau si poti comite fapte pe care nu le-ai comite in mod normal, pe care le vei regreta mai apoi , si care cu siguranta nu iti vor aduce decat probleme si necazuri in viitor. Este o metoda folosita destul de des.. asa ca fii atenta(a) sa nu cazi pe mana unui astfel de om…

Mi-se intampla uneori sa obosesc tot incercand sa fac ca lucrurile sa mearga bine , sa le fac pe plac oamenilor din jurul meu . Pentru ce atat efort , oricum nu se intampla nimic … Unde au disparut acei oameni carora le pasa de ceea ce simtim fiecare dintre noi , la un moment dat ? Toata lumea isi doreste sa ii fie ei bine …. nu te mai intreaba nimeni daca esti bolnav, daca mai ai nevoie de vreun ajutor …aproape nimeni. Cateodata ma gandesc , oare cand voi inceta sa ma mai preocupe ceea ce cred ceilalti despre mine , cand voi incerca sa fac in asa fel incat sa ma multumesc si pe mine ? Probabil ca, din cauza frustrarilor mele si a disperarii acumulate , ma pacalesc singura , crezand ca daca incerc sa fiu draguta cu ceilalti , voi primi la schimb aceeasi moneda … dar lucrurile nu stau intotdeauna asa … Oare se cheama egoism daca vrei sa iti faci pe plac, si ii refuzi pe cei care uneori iti cer lucruri aberante sau schimburi dezavantajoase ? Cred ca mai important este un strop de liniste interioara , de impacare cu tine insati/insuti … sunt intr-un punct mort … am impresia ca tot ce se intampla se intampla numai din cauza noastra/ a mea … nu privim intotdeauna in directia cea mai clara si deviem de la drumul drept … refugiul s-ar putea sa existe chiar in mintea noastra , totul este sa stim sa patrundem prin tunelurile de lumini si intuneric din noi insine si sa facem alegerile cele mai putin riscante … desi se spune ca “cine nu risca nu castiga”… totusi, refuz sa cred ca iti poti juca propria viata la Loto … Mai deunazi , citeam pe undeva ca “indaratul iubirii de sine se afla suferinta , iar indaratul iubirii pentru altii se afla fericirea ” … oare ce vrea sa spuna aceasta fraza , ca eu nu am reusit s-o inteleg ? Enrique Iglesias - Tired Of Being Sorry

Parintii mi-au spus sa fiu cuminte, sa nu urmaresc privirea baietilor prea mari , sa nu imi sug degetele atat de dulci , sa nu ma agit inutil, in cautarea vreunui extaz, sa nu umezesc buzele noptii cu vreun comportament aberant, sa nu inot in ape prea adanci, sa nu traversez strada decat atunci cand ambulantele sunt departe, sa nu ma joc prin cimitire , ele sunt prea largi , si-mi vor sorbi inocenta , sa nu imi cumpar inghetata atunci cand nu am chef decat de prajituri cu frisca , sa nu mananc fructe nespalate, sa nu mazgalesc numerele de la case, ci sa-mi vad de drum spre scoala , acolo unde invatatoarea ne instruieste cum sa ne jucam de-a v-ati ascunselea cu “viata” , iata ce m-au invatat parintii ! Insa nu am avut dispozitia necesara pentru a asculta sfaturile lor subversive…Mi-am eliberat anii , intr-un hedonic spectacol, cate reusite ale trupului , tot atatea infrangeri ale spiritului , am facut ce-am vrut, n-am putut rezista imboldului de a nu fi cuminte ! Altii au patit-o rau de tot, au fost izgoniti din Rai …Timpul ne numara pe toti si ne adaposteste pe vecie intr-un mar gustos, asteptand ca o noua ispita sa ne consume candva . Ce-am trisat , daca nu cel mai important joc? Ce-am falsificat , daca nu o sansa de mantuire? Ce-am distrus, daca nu o alta stare a constiintei?

Singurul lucru pe care mi-l doresc din toata inima si pe care nu-l gasesc nici pe Internet, nici in viata reala… sunt prietenii . Viata mea se invarte in jurul oamenilor care ma inconjoara mai ales la serviciu ,si care de cele mai multe ori imi par a fi plictisitori. Aici poate este si vina mea , pentru ca nu fac niciun efort sa ies din rutina zilnica, sa incerc sa schimb ceva in atitudinea mea si implicit sa imbunatatesc calitatea relatiilor cu persoanele ce intru in contact, si pe care ar trebui sa le caut si in alta parte . O concluzie imediata mi-a rasarit brusc in minte :nu am fost in stare niciodata sa imi fiu prietena! Daca eu nu-mi doresc acest lucru , ceilalti de ce ar face-o ? As fi mult mai fericita daca cineva mi-ar spune o vorba buna, m-ar incuraja, m-ar sprijini cu un sfat venit din inima (mai mult sau mai putin subiectiv, dar totusi e un sfat), m-ar imbratisa cu o privire calda, sau mustratoare (cand e cazul). As mai vrea ceva , as vrea ca celalalt Eu al meu - cel critic - sa imi poata vorbi , sa ma certe , sa imi schimbe argumentele care imi amagesc constiinta , sa ma ademeneasca printr-o imagine despre persoana in care vreau sa ma transform : una mai buna, una mai realista , una mai putin rautacioasa , una mai putin pretentioasa (pretentii pe care de cele mai multe ori le cer celor din jurul meu decat mie insami) … Oare exista o astfel de oglinda sau este tot o amagire de a mea ?

p.s. un post scris prin noiembrie’07 -  intre timp lucrurile s-au mai schimbat…

O poveste care nu ar fi trebuit sa se termine niciodata. De cele mai multe ori ma trezesc nerecunoscandu-ma , si cu o oarecare teama , nu gasesc motivele pentru care exist. Dar zilele trebuie sa continue, asa ca, folosesc incercarile mele tenace de a ma recompune . De cele mai multe ori reusesc. Mai deunazi , insa, rezultatul a fost dezamagitor, amestecul a fost neinspirat - un picior a inlocuit o mana, iar capul probabil a luat locul trunchiului . Modelul a fost un portret al pierderii de sine . Atunci cand reusesc, pot iesi pe strada fara sa fac deosebire intre mine si cei care stiu cum sa se joace cu piesele de puzzle - si ma bucur ca un copil - am vazut ca, daca imbinarea pieselor e suficient de reusita cat sa para interesanta , pictura abstracta la care ceilalti ochi se uita, este privita cu admiratie. Mai usor este seara. Seara, printr-o anume alchimie devin ceea ce ar fi trebuit sa fiu de la inceput, bucatile se recompun ele singure.Si atunci imi amintesc cine sunt, de ce exist, si de ce in fiecare dimineata trebuie sa imi amestec diversele bucati din mine, pe care le rup involuntar in somn .Si ma bucur in sinea mea , pentru ca regasesc mereu acelasi copil neastamparat si stangaci . Ce pacat ca nu putem sa ramanem mereu copii . Cand rupi si recompui , pierzi mereu cate putin, suficient cat sa nu mai obtii niciodata ce ai avut initial.

Uneori, cand nu te astepti vine Dragostea si-ti plange pe umar! Si te ia, si te-ntoarce si te rasuceste pana te ia … dracu , Nu … ca nu se incadreaza in peisaj… Te ia tocmai Ea! Dragostea. Te ia de tot! Da stii cum? De nu mai stii de tine! Si-ncepe sa-ti fie bine! Dar iti e atat de bine de incepi sa crezi in minuni. Nu, nu d-alea de tin numai trei zile. Minuni d-alea adevarate! Mai, si-ti e atat de bine…si se face liniste, si apar toate –dar absolut toate- stelele pe cer, si iti e cald in inima. Si va iubiti, si nu va mai saturati sa va priviti in ochi .Ce sa-ti mai povestesc ca stii! Stii si tu cum e! Ai vazut: plutesti! Valsezi cu norii si faci piruete cand stelele iti tin degetul in crestetul capului! Si-apoi iti da drumul. Nu, ea nu va tine in brate toata viata. Alteori , vine si Dezamagirea si-ti plange pe umar! Ei n-are motive! Isi gaseste Ea daca vrea, cu siguranta! Dar nu sta foarte mult pentru ca are pe altii de clienti mai buni. Sunt unii care stau toata viata si regreta ceva. Nici ei nu stiu sigur ce, stiu doar ca regreta. E tarziu rau! Doar melodia asta! Doamne, cine asculta in mijlocul noptii Leonard Cohen? “Dance me to the end of love”! Saraca… sau saracul! Pesemne ca e trist rau, o mai fi si beat! Ia te uita ca nu e singur! Danseaza cu cineva! In mijlocul nopti ! Pai bine dar tocmai pe melodia asta? Nu mai inteleg nimic si oricum imi e prea somn.…Asta da om! Asta e un om care nu va regreta nimic, niciodata! E genul de om care face tot ceea ce simte, daca danseaza el la ora asta. Decat ca aia care toata viata traiesc sperand la… cai verzi pe pereti albi… Pai nu? El ce sa regrete! … Sstt! Auzi ca plange cineva! Parca ar plange pe umarul lui, ca nu se aude prea bine, dar uite ca tot mai danseaza….Dance me to the end of love……dance me to your beauty with a burning violin… touch me with your naked hand… and dance me… to the end of love…Cine sa-i planga pe umar la ora asta dansand pe melodia asta?

Despre Singuratate [ + ]

Tulburarile de Personalitate intre patologie si normalitate
Cluster A : Paranoida/Schizoida - cuprind oamenii care apar ca “ciudati si excentrici”

Cluster B: Dissociala/Borderline/Histrionica - includ oamenii care apar ca fiind “dramatici , emotionali”

Cluster C : Evitanta /Dependenta / Obsesiv Comp. - include pe cei “anxiosi si tematori”

Aceste structurari prezinta anumite caracteristici in sensul ca: - sunt schitate inca din copilarie - se cristalizeaza la adolescenta - insotesc insul de-a lungul intregii sale existente.

Tulburarea Paranoida se caracterizeaza printr-o triada comportamentala ilustrata prin: suspiciozitate, neincredere si interpretativitate. Trasaturi asociate sau facultative: 1.Argumentativitate si Persuasiune 2.Combativitate si Tenacitate 3. Slaba toleranta la Esesc sau Frustrare 4.Intoleranta la observatii critice, depreciative 5. Rezonanta afectiva redusa 6. Incapacitate de cooperare.

Tulburarea Schizoida se caracterizeaza printr-o triada comportamentala ilustrata prin: slaba rezonanta afectiva fata de cei din jur sau situatii , incapacitatea de a se bucura , de a trai satisfactia si succesul. Trasaturi asociate sau facultative : 1. Inclinatie spre introspectie si reverie 2. Indiferenta fata de lauda sau critica celorlalti 3. Preocupari reduse pentru activitatea sexuala 4. Sociofobie (retras si nesociabil) 5. Nonimplicare in activitati practice 6.Conduita neconformista sau bizara.
“Desi orice om este o lume - se constata ca fiecare este o inefabila alcatuire , o structurare , fapt care implica o atat de putina schimbare. Este o concluzie care constituie , de fapt , o sanctionare a celui care incearca sa cunoasca omul , a “violatorului de mistere” care ” a pus prea putina iluzie in cunoastere , pentru ca sa nu fi ajuns, prin cunoastere, la deziluzie”- Emil Cioran “Pe culmile disperarii”
sursa: George Ionescu-Tulburarile de Personalitate

O fiinta depresiva se gandeste mult prea mult la propria persoana si nu intelege ca pana va fi sa moara , trebuie sa traiasca. Cand esti deprimata , nu poti sa dormi si te doare mereu capul. Noaptea te foiesti in cearsaf de pe o parte pe alta , te ridici din pat , deschizi din nou calculatorul , te invarti prin casa , nu ai stare. Dimineata te scoli mai mereu morocanoasa , te impiedici de toate lucrurile de prin casa , te duci spre bucatarie gandindu-te ce bine ar fi ca azi sa nu te mai duci la serviciul ala plicitcos , ci sa ramai acasa , sa nu faci nimic , sa asculti muzica , sa-ti savurezi cafeaua . Dar e ora 7 si soneria ceasului te trezeste la realitate , asa ca deschizi usa baii si te uiti in oglinda. Ramai blocata cand in ovalul de sticla un chip de maimuta se holbeaza la tine. Te strambi si figura din fata ta face simultan acelasi lucru. Observi ca gura maimutei se deschide si lasa la vedere niste dinti albi si o limba roza. Incepi sa te pipai , sa te examinezi , dar totul pare in regula. Oricum, nu te poti duce asa la slujba , poate ar trebui sa consulti un medic , poate un psihiatru. Desi chipul tau este diferit de al celorlalti , te hotarasti sa ajungi , totusi , la serviciu… Primul lucru pe care l-am notat , in ziua aceea , in jurnalul meu , dupa ce am fost data in somaj , a fost : “11 decembrie: Oare cum o sa fac ? Cu streangul , cu lama sau cu Nitrazepam ?” Imi place sa ma complac in esec , stiu ca prima oara cand am fost somera am citit cu disperare Telegraful , si-am trimis in stanga si-n dreapta zeci de cv-uri. Zilnic mi se infingeau in creier mii de sageti , imi venea sa urlu de durere … Astept sa gasesc un nou job , in fond ce e un interviu ? Intr-o zi te trezesti cu un telefon si cineva te invita la ora cutare , in locul cutare. In ziua cutare , te aranjezi frumos , te imbraci elegant , iti faci pantofii cu crema , si te duci fix la ora cutare. Raspunzi frumos la intrebari dupa care la final auzi vesnica fraza : ” ne pare bine ca ati venit la interviu , dupa ce vizualizam toti candidati va vom suna.” Stiu ca e o alta forma de a-ti spune pa , nu esti buna pentru noi. Oare de ce dracu ? … S-a lasat frig in sufletul meu , ma intorc agale spre casa . Trec pe langa un cersetor : “Doamne, Tatal nostru care esti in ceruri… ” O data ajunsa acasa , primul lucru pe care-l sesizez cand intru in camera este o frunza de ficus care are aspectul unui cactus. Foarte interesant. M-am hotarat sa mai astept , poate se vor mai schimba si alte obiecte prin incapere. Am avut dreptate , dupa cateva minute, jumatate din perete lua forma unui cavou iar televizorul se metamorfozase intr-o icoana vorbitoare. Poate aveam halucinatii , ori eram nebuna si asta insemna ca voi fi inchisa intr-un ospiciu ; ori se intimplase ceva cu structura materiei. Panica pusese stapanire pe mine , incepusem sa transpir , am vrut sa deschid usa apartamentului , cu toate eforturile mele , nu mai ajungeam la ea . Era peste puterile mele , va trebui sa traiesc alaturi de aceste obiecte bolnave , pana cand ? …